Iubiri surogat
Iubirea autentica... cine-i simte lipsa?... cred ca prea putini realizeaza ca ceea ce traiesc nu se numeste iubire autentica... ci iubire surogat... iar, in momentul in care constientizeaza, relatia lor moare... se stinge subit... fara explicatii... fara raspunsuri... fara cuvinte... sau se taraste... se chinuie... indura... suporta....
Intr-o societate care nu are timp sa se cunoasca... sa se accepte... sa se iubeasca... cum oare putem avea credinta ca ne putem cunoaste... ca ne putem accepta... ca ne putem iubi... ???... cum oare putem sti ce e iubirea din moment ce traim iubiri surogat...?... cum oare putem recunoaste iubirea autentica daca nu avem o reprezentare a ei?... si nu e valabil aici modul in care este descrisa iubirea autentica in atatea mii de cuvinte perfecte de celebri scriitori... pentru ca iubirea e personala si individuala...
Cum se simte iubirea autentica?... cu fluturasi sau fara?... cu mii de dorinte sau doar cu una singura?... cu lacrimi de dor sau doar cu un gand trist?...
Iubirea autentica e iubirea perfecta... atunci cand nu e nevoie de cuvinte... ci doar de gesturi... de priviri... de atingeri... cand stii exact ceea ce gandeste ... simte... traieste celalalt... cand ti se pare ca ai vorbi cu tine atunci cand vorbesti cu el/ea... cand nu ai nevoie de teste... de ocazii... de explicatii pentru a va cunoaste... pentru ca va stiti deja...
Iubirea surogat e iubirea de "nu am gasit ceva mai bun"... sau "pana voi gasi ceva mai bun"... sau "m-am obisnuit cu.... nu am chef sa mai caut... sa mai testez"... e trist, nu-i asa?...
Poate ca, daca am refuza iubiri surogat, am da iubirii autentice sansa pe care o merita!...
Comentarii
Trimiteți un comentariu