Despre altceva...
Dragostea nu este niciodata o greseala... este fie o relatie extraodinara, fie o lectie buna... E chinuitor de amuzant sa reusesti sa privesti in trecut la inceputurile unei mari iubiri, sa o urmaresti cum evolueaza, cum se simte si cum agonizeaza intr-un sfarsit apoteotic... iar tu, dupa ce ai terminat de jelit, dupa ce ai reusit sa te ridici si sa regasesti in tine simtul umorului pe care-l credeai pierdut pentru vecie, tu esti cel care iti permiti acum sa razi si sa privesti totul ca pe o lectie buna... De partea cealalta stau norocosii pentru care dragostea se defineste ca o relatie extraordinara... sunt cei carora le-a suras soarta deoarece a considerat ca nu mai au nevoie de lectii bune.... Ma intreb daca norocul lor se va sfarsi vreodata sau "vor trai fericiti pana la adanci batranete"... ce-i drept, incepe sa devina o utopie in zilele noastre chestia asta... Indiferent cum s-ar traduce dragostea pentru tine, un lucru e hotarator: nu iti pierde simtul umorul