Primavara plangacioasa
Si ploua... isi plange primavara neimplinirea... plange de ciuda pentru ca a invatat ce e neputinta... si varsa... varsa potop de lacrimi peste lume... Ploua... picaturi mari spala chipul florilor... chipul oamenilor... curata durerea si o duce departe... in lumea ingerilor blajini... ploua si e binecuvantare... Perdea de lacrimi uneste acum cerul cu pamantul... si picaturi mari, perfect rotunde, se sparg cu un clinchet surd de flori... de pomi... de pamant... e ca si cum le-ar striga intr-o alta limba, necunoscuta vreunui pamantean, "Desteptarea! E timpul pentru... zambete!" O primavara plangacioasa care asteapta sa zambeasca... zambete insorite culese din parfumul florilor de liliac...