Cu ochii închiși
Oare de ce oamenii închid ochii atunci când se roagă... atunci când plâng... atunci cand țipă... atunci când sărută... atunci când visează? Poate pentru că cele mai importante momente din viață nu pot fi văzute, ci doar simțite??? Închidem ochii atunci când ne rugăm pentru că dorim să simțim apropierea... atingerea... înțelegerea... acceptarea iar ochii sunt o barieră în calea comunicării dincolo de noi... dincolo de neputința ființei umane.... Închidem ochii atunci când plângem pentru că mintea ne consideră slabi... neputincioși, pe când sufletul ne permite să plângem fără să ne judece, fără să ne condamne. Închidem ochii atunci când țipăm pentru că dorim o eliberare a tensiunilor acumulate în propria ființă ... pentru că dorim o evadare din realitatea care ne apasă, care ne copleșește... pentru că dorim să fim doar noi cu noi... noi cu mintea și cu sufletul nostru în acea singurătate deplină în care țipătul este unica formă de manifestare a neputinței noastre în fața