Traim fiindu-ne teama de ceea ce s-ar putea intampla si uitam sa traim indiferent de ceea ce ni se intampla... ne petrecem viata paralizati de teama unui esec... a unei pierderi... si nu incercam sa infruntam pericolul indiferent de consecinte... nu infruntam viata... nu ii sfidam limitele pe care ni le impune... ne creem propriile zone de confort din care refuzam sa mai iesim... pentru ca ne e teama de nou... de necunoscut... de altceva... Asteptam sa se produca miracole... dar uitam ca noi suntem miracole care deja s-au produs... asteptam ca viata sa ne ofere doar frumos... doar bine... doar exceptional... dar oare am putea numi toate acestea experienta? Putem oare gasi in noi curajul de a infrunta orice, oricand? Putem face efortul de a intelege ca orice ni se intampla are un scop anume? Evenimentele din viata noastra au intotdeauna un singur sens: fie sunt o binecuvantare, fie sunt o lectie menita sa ne invete ceva. Depinde de fiecare dintre noi sa le transforme in ceva
In fiecare clipă cerul îşi deschide braţele pentru a primi îngeri... îi alege dintre noi, dintre pământeni să-I fie alături lui Dumnezeu... Incet, încet ne înconjurăm de îngeri... ne pierdem rădăcinile... ne pierdem valorile... ajungem frunze în vânt... ne purtăm neputinţa şi ne târâm paşii cu priviri atent aţintite în pământ... suflete firave ce se îneacă cu glasul dreptăţii şi-şi poartă suferinţa în tăcere... ne pierdem vocea... ne pierdem conştiinţa şi acceptăm nedreptatea, duşmănia, ura, minciuna, trădarea... In scurte momente de deşteptare ţipăm după schimbare, dar nu înţelegem că schimbarea trebuie să vină din noi... e nevoie de o schimbare totală a tot ce a însemnat cândva OM... e nevoie de schimbarea fiecăruia dintre noi... pentru că am uitat ce înseamnă bine, frumos, adevăr, dreptate, iubire... am uitat valorile care ne definesc umanitatea... Căutăm vinovaţi în afara noastră... acuzăm, lovim, aruncăm cu vorbe dureroase ca pietrele ce ucid sentimente...
Fericirea... atunci cand o cauti cu atata ardoare s-ar putea sa nu o gasesti... pentru ca stie sa se ascunda foarte bine ... pentru ca iti cunoaste dorinta arzatoare de a o gasi si se joaca "de-a v-ati ascunselea"... pentru ca ii place jocul si pentru ca stie ca intotdeauna castiga... iar tu intotdeauna vei pierde... pentru ca esti disperat sa fii fericit... Relaxeaza-te! Nu mai face din cautarea fericirii scopul vietii tale... pentru ca vei uita esentialul... vei uita sa iti traiesti viata si iti vei plange nefericirea... Renunta la goana dupa fericire... si bucura-te de fiecare clipa... de fiecare moment al vietii tale... bucura-te de primul fulg care ti se va aseza pe frunte... simte raceala zapezii ca pe o trezire la realitate... priveste cerul din care strabat raze si simte-i maretia... priveste chipul unui copil ce se bucura si bucura-te impreuna cu el de lucrurile simple.... si, rand pe rand, clipa de clipa vei simti eliberare... relaxare... acc
Comentarii
Trimiteți un comentariu