Dorinta

Îmi doresc să simt bucuria sărbătorilor... îmi doresc să fie zăpadă multă... să ningă ca în povești... să privesc fulgii de la fereastra casei cu o ceașcă de ceai fierbinte aburind în mâini... să simt cum perfecțiunea fiecărui fulg de zăpadă se topește în palmele fierbinți... îmi doresc să simt iarna! E o dorință și e singura mea dorință de iarnă!

Îmi amintesc iarna din copilărie... îmi amintesc mirosul hainelor înghețate aduse de bunica mea în casă... simt fiorul gerului care năvălea peste căldura sobei de fiecare dată când se deschidea ușa casei... simt în palme răceala țurțurilor de gheață ce atârnau de ștreașina casei până aproape de pământ... aud înca trosnetul lemnelor  mistuite de jarul din sobă și încă mai aștept să urmeze povestea de seară... povestea spusă la nesfârșit în fiecare seară de bunic... de fiecare dată altfel... 

Aș vrea să ningă.... pentru că zăpada înlătură cenușiul cotidianului... pentru că purifică... pentru că ne învață să gândim magic... pentru că ne îndeamnă să visăm... pentru că e unicul moment din an care ne permite să ne întoarcem în vremea copilăriei și să ne bucurăm.... pentru că  ne permite să fim iar copiii de atunci!