De demult...
Ma joc in parul tau... si e altfel acum
... e atat nins... de parca fiecare iarna si-a uitat cate un fulg
acolo... pe parul tau de zapada...
Ma joc cu pleopele tale... si acum cad batrane peste ochii ce parca si-au pierdut vapaia...
Citesc in ochii tai doar impacare...cu
tine si cu restul lumii... si parca imi ascunzi o taina... lasa, nu
mi-o spune acum!... mi-o va spune timpul!...
Iti iau mana in palma mea... si e altfel... e parca mai usoara... parca mai moale... dar si-a pastrat
blandetea cu care-mi mangaiai parul...
As vrea sa ma urc in bratele tale... sa
vad daca mai regasesc linistea de atunci... sa vad daca mai poti ca
altadata sa-mi alungi norii si sa aduci soarele pe chipul meu... doar cu
o imbratisare... doar cu o leganare... si o soapta....
Acum te imbratisez eu... si te legan...
si ma mir ca acum pot sa o fac... ca nu mai esti parca atat de mare...
ca parca te-ai topit... unde esti?... unde-ai disparut?...
Aud si acum o poveste... o poveste soptita de doi batranei ce-si adormeau asa nepotii...
Comentarii
Trimiteți un comentariu