E nevoie de timp...

Uneori ne dorim sa treaca mai repede timpul... alteori ne rugam sa se opreasca in loc... sa ne mai lase o secunda... o clipa macar... pentru noi... pentru noi si ceilalti... 

E nevoie de timp pentru a ne descoperi... pentru a ne redescoperi... pentru ca in goana asta nebun de ciudata prin viata uitam cine suntem... uitam care ne sunt valorile... uitam de noi si de oamenii dragi... ne respingem pe noi si ii respingem pe cei care incearca cu ultimele forte sa ne fie alaturi... sa ne suporte si sa indure... 

Uneori auzim spunandu-ni-se ca ne-am schimbat... in bine?... nu intotdeauna... dar ceilalti nu isi permit sa fie intotdeauna sinceri cu noi... ne mangaie orgoliile cu vorbe dulci, dar false... cu vorbe ce suna bine, dar care ocolesc subtil, intr-o maniera ridicol de penibila, adevarul... de ce?... pentru ca nimeni nu isi permite sa ne zdruncine increderea... sa ne darame orgoliul construit in jurul unei idei... a unui om care oricum s-a pierdut in negura timpului... asa ca, cine indrazneste sa ne spuna ca ne-am schimbat in rau?... evident, cel care alege calea stupid de sincera a adevarului... dar cine isi mai permite sa fie stupid de sincer intr-o societate in care se cosmetizeaza intr-atat de mult adevarul incat mai-mai ca seamana intr-un mod atat de ciudat cu minciuna?...