Acolo, sus...

Nu suntem perfecti... nu avem aceasta pretentie nici de la noi, nici de la ceilalti... dar cand spunem: "Imi pare rau!" exact asta ar trebui sa insemne... nimic altceva... 
Gresim si e ceva firesc... uman... gresim si regretam... dar acest "Imi pare rau!" ar trebui sa ajunga la timp... altfel isi pierde semnificatia... si suna ridicol de stupid chiar si pentru noi, cei de pe ale caror buze se rostogolesc aceste cuvinte menite sa transmita un mesaj... si gresim... iar si iar... si ajungem cu frunti plecate si umeri stransi, desi avem impresia ca privim spre inainte...
Priveam la verticalitatea acestor brazi si singurul lucru care-mi staruia in minte era cum de nu s-au aplecat pentru a le fi mai usor sa indure vicisitudinile naturii... insa aplecarea pare mai simpla si usor de practicat in lumea oamenilor... pentru ei ar fi insemnat sa nu mai vada cerul si sa renunte a se inalta catre libertate...  au ales simplu si corect... libertatea... si au primit maretia...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Miracole

Printre îngeri

Inside my head