Iertarea - un dar nobil
Omul e inzestrat cu un dar nobil, acela de a ierta atunci cand, cu buna stiinta sau involuntar, o alta persoana ii provoaca o suferinta. Insa, de cele mai multe ori, iertarea nu se poate produce imediat sau la scurt timp dupa ce suferinta a fost provocata...uneori trec ani pana cand putem ierta acea persoana pentru durerea pricinuita. Important pentru noi este sa putem ierta cat mai repede posibil, in caz contrar ramanem blocati intr-o etapa a vietii si nu putem sa ne proiectam viitorul. Se spune frecvent: "Pot ierta, dar nu pot uita!"...Oare asta inseamna ca iertam doar pe jumatate? Sau iertam, dar nu ne permitem sa lasam trecutul sa fie trecut, sa traim prezentul si sa facem proiectii pentru viitor? In momentul in care ierti, ierti pentru tine, nu pentru ca "asa e bine", "asa e frumos", "asa e corect", sfaturi pe care le auzim frecvent inca din copilarie...ierti pentru ca asta simti, pentru ca asta iti doresti pentru tine...nu putem