Dincolo de tipare

Ne incadram perfect in tipare si refuzam sa pasim dincolo de ele... mai mult, ne incapatam si ducem lupte crancene pentru a ramane acolo unde am fost incadrati si unde avem impresia ca ne potrivim perfect...

Am devenit, se pare, oameni-sablon ce cream sabloane pentru noi si ceilalti din jur... si ne bucuram de fiecare ocazie ce se iveste pentru a ne seflui sabloanele, pentru a le perfecta, dar tot ceea ce reusim sa facem este sa le ingustam, sa le facem din ce in ce mai stramte pana ajung sa ne stranga, sa ne doara, sa ne reteze aripile si sa ne inchida pentru vesnicie in durere... 

Evadam din tipare abia in momentul in care constientizam cauza durerii... evadam din tot ceea ce ajunge sa ne stranga abia atunci cand presiunea este atat de coplesitoare incat ne taie respiratia... iar gura de aer de care avem nevoie se gaseste intotdeauna dincolo de tipare, la suprafata...