Soapte

Nu-mi plac oamenii care tipa... nu-mi plac chiar daca stiu ca isi tipa dreptatea... durerea... neputinta... si nu ma plac nici pe mine cand tip... pentru ca urechile mele refuza sa auda tipatul... pentru ca mintea uita sa puna stavila cuvintelor ce se pravalesc asemeni unor bulgari peste sentimente... si ranesc... despica si taie adanc in suflete si distrug bucuria privirilor...
Cred ca tipatul a devenit un fel de soapta contemporana... insa eu ador soaptele de atunci... soaptele ce tulbura usor linistea din noi si o transforma in sentimente... ador tacerea dintre soapte... si vocea necuvintelor...
Am ucis soapta pentru a ne face auziti mai bine... mai mult... tot mai mult... dar am ucis odata cu ea si sentimentele... de ce?





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Miracole

Printre îngeri

Inside my head