O cale spre iertare

Nu cred ca exista relatie in care sa nu se fi strecurat vreodata cruda samanta  a minciunii... pentru ca asa sunt oamenii... mereu predispusi greselii... mereu actionand conform principiului placerii... iar greseala  se cere ascunsa... de ochii celorlalti... de ochii lumii curioase sa stie tot... sa afle tot...
Pentru a acoperi o greseala care ar sparge piedestalul pe care se considera urcati, oamenii recurg la minciuni... fara sa se gandeasca la consecintele minciunii asupra relatiei lor... si, implicit, asupra lor insisi... fara sa vada suficient de departe... fara sa inteleaga ca minciuna distruge sentimente... distruge vieti...
Orice om poate sa aleaga... intre bine si rau... intre frumos si urat... intre adevar si minciuna... e doar o alegere care va determina cursul vietii sale si a celorlalti...
Oamenii se scuza adesea spunand ca au ales calea minciunii pentru a nu-i rani pe ceilalti... nimic mai penibil pentru ca da, adevarul doare, dar nu la fel de  mult precum doare minciuna... dar, spunand adevarul, mai putem spera la iertare... alegand minciuna, calea spre iertare va fi inchisa... poate pentru totdeauna...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Devenire

O calatorie prin viata

Respect